Intrarea perpedes in Iordania pe la Eilat-Aqaba a fost cam ciudata... vreo 200m prin No man's land , tot pe la 40 de grade. Eram singurii pe-acolo, vamesii iordanieni dormitau, spre deosebire de ceilalti mereu cu tinuta de nemti, in alerta si f. atenti la orice. Fusesem la baie in vama israeliana, doua cascarabete, dar cu apa curenta, oglinzi si...aer conditionat. Dincoace, parca era vama moldoveano-ucraineana de la Otaci-Moghilev.
In fine, in lehamite suntem trimisi de colo-colo sa schimbam bani, sa punem nush ce vize, sa platim nush ce taxe de 10 dinari(egali euro) de om.
Iesind, habar n-aveam cu ce sa ajungem la Petra, vreo 150km spre nord. Citisem sa luam ceva spre Aqaba, orasul iordanian de la Marea Rosie si de acolo un bus. Dar au sarit mai multi rechini de taximetristi pe noi sa ne duca unde voiam.
A aparut unul mai mare, gras, cu ochelari si palarie de cowboy, i-a dat pe toti deoparte, culmea n-a marait niciunul si m-a indrumat spre unul care n-avea niciun semn de taxi sa ma duca contra 55 dinari la Petra. voiam sa negociez cu altii , dar s-au dat toti deoparte si mi-au aratat ditamai placa pe langa care trecusem cu preturile standard la taxiuri. Hehe.
Am luat asadar taxiul, un Chevrolet nou, taximetristul era un privat oarecare, fara sigla, firma, care dadea niste tips-uri la hoteluri si vama ca sa prinda clienti. Am negociat pt intoarcerea de peste 2 zile la un pret mai mic si sa ne duca si la plaja de pe malul iordanian la Aqaba.
Drumul, in mare parte o autostrada, urca printr-un canion f. fain unde s-a filmat unul din filmele Indiana Jones.
Locatia de unde se viziteaza Petra (orasul antic) si unde ne-am cazat se numeste Wadi Musa:
Ajungem la hotel, unde pe langa cocioabele de cazari vazute in zona, sunt incantat de alegerea facuta ,20e/noapte, reducere de la 40 cat costa acolo pe loc, desi hotelul era aproape gol, nefiind sezon.
Ne facem de cap intr-un restaurant, ca-i ziua lui Vali, dar nu reusim "sa rezolvam" nici jumatate din mancare.
O fi ceva de-al locului...de aia or fi aia asa de slabi, ca n-au pofta de mancare cum ni s-a intamplat noua atunci...
Patronul localului, cu zambetul pe buze, ne taxeaza cu vreo 3 dinari (15 ron) la nota doar ca ne-a dat parola de la wi-fi....pt doar 5 minute state de andreiutul pe net ca se plictisea. La hotel aveam free wifi.
Apoi descoperim pe internet banking ca eram aproape pe zero la card. Asta din cauza depozitului oprit in Tel Aviv pt. masina inchiriata si pt. ca la toate cazarile plata au dorit-o la fata locului. S-a rezolvat cu un telefon dat in tara...m-a rezolvat Doni cu 200ron pusi la banca cu banii intrati instant in cont. Mai detineam ceva shekeli pt. revenirea in Israel asa ca ...ne-om descurca noi.
Cheta la bani...aia din stanga sunt shekeli, paritate aproximativa(1nis=1ron), ailalti sunt dinari (1jod=5ron):
Traseul ala e de vreo 5km. Aoleu! Ne-am culcat devreme si n-am beut nimic :) Ce draq...la 20euro cel mai ieftin vin (se vinde doar la hoteluri) iti sare setea.
Andreiutul si chelnerul (si el si receptionerul, incredibil de amabili si saritori):
A doua zi, ma imbrac prima oara cu blugii, iau pantofii cu talpa groasa si-i dam bice.
50 dinari = 50 euro de persoana intrarea !!
Desi cica in primii 5-600m pana la intrarea in Siq, canionul ala ingust, e inclus in pret transportul calare, aia tot vor 3dolari, cica bacsisul...asa ca am muscat...
Pe traseu, copii si adulti localnici apar puzderie... toti ca tiganii: sa-ti vanda, sa te plimbe cu magarul, sareta, calul, sa-ti faca pe ghidul. Numai ca astia nu te fura, doar te pacalesc eventual, tu neavand nicio idee de cat ar putea valora ce-ti ofera ei . De la 70dinari o calatorie (2-3 ore) cat voia initial un pustan cu 2 magari, a lasat pana la 15dinari. Pana la urma au fost 20, ca n-avea rest :))
Business little girl! Fetita vorbea lejer in engleza si negocia tot :)) Ii face cadou initial o vedere lui Andrei Apoi a vrut 1$ pe un set de 10vederi cu Petra
impresionantul The Siq:
cu pustiul-ghid:
Pe traseu, eu am mers pana la capat, ultima parte cu doi tipi din San Francisco, de origine asiatica, sigur erau gay, eu nu observasem pana nu m-a atentinat Vali....deh . Cu tipii astia, culmea cazati tot la noi la hotel, am share-uit taxiul la intoarcere....si ei tot dinspre Israel au venit ca o multime de alti turisti veniti pt. o zi cu autocarele , pe acelasi traseu ca al nostru. Bineinteles ca am dat de romani si pe-acolo printre stancile alea.
The Monastery:
la capatul ascensiunii, un ceai si un cantec local:
localnici:
si clasica...the Treasury:
Din prima zi Andreiutul s-a facut cu 3 jucarii din plus, din vama de la schimbul valutar, apoi de la un politai , apoi de la un vanzator...toti erau innebuniti dupa buclele lui aurii si voiau sa-l pupe, sa-l atinga. Copiii localnici, urmasi ai nabateenilor il adorau pe singurul blondut de pe o raza de 10km cred... Copii vanzatori-ambulanti i-au dat gratis pietre de-alea rosii. Apoi i-au cantat un cantecel...
Andreiutul nostru le-a cantat si el...Desteapta-te Române <<<
click
Despre Petra, descoperita doar acum 200 de ani, una din cele 7 minuni ale lumii, las netul sa va povesteasca, mai frumos decat mine:
Incredibila Petra si istoria sa uimitoare!! <<<
click
Pentru filmulete si poze in format mare:
Click Aici
articol anterior>>
Israel, de la Marea Moarta la Eilat, vama iordaniana
articolul urmator: Iordania, de la Petra la Aqaba - Marea Roşie
Postări
